Andruni 9.0 

Poate e de vină obsesia mea cu musicaluri, sau în sine obsesia cu muzica rock, sau starea de adrenalină indusă în mod constant pe parcursul întregului spectacol, însă mi s-a părut un spectacol excepțional. Povestea a fost plină de intrigi adolescentine, comice, dar mai ales dramatice- pe scurt, realist. Chiar dacă finalul nu mi s-a părut cel mai potrivit, tot a încheiat într-o notă neașteptată povestea. Totuși, ceea ce a fost cu adevărat fascinant a fost reprezentat de schimbul de roluri, simbolic, dar și practic, al personajelor. Momentele muzicale au fost excepționale, iar ideea care pentru mine a însemnat adevăratul spectacol a reușit să prindă publicul cu atât mai mult în acest show.

Mădălin 8,2 

Un pariu imens, cu muzică live cântată de aproape toți membrii distribuției la mai multe instrumente fiecare și sunt actori, nu muzicieni, plus o atmosferă de punk rock autentic, jucat cu nerv și dedicație, dar producția nu atinge ținta, după opinia mea. Sunt convins că de la premiera pe care am văzut-o s-a mai așezat și adunat, iar pentru adolescenți cu siguranță este un pariu adevărat. Cred că durata îi va împiedica să relaționeze perfect cu spectacolul, dar, poate mă înșel, desigur. Oricum, mi s-a părut departe de performanța fabuloasă din “Deșteptarea primăveri” a aceluiași regizor, Vlad Cristache și în aceeași idee de scenariu traumatic și dezolant, cu adolescenți neînțeleși.